Cu cartea pe buton relax

Ma gandeam la o carte buna care stie satisfacuta de cand a vazut rasaritul ca-i vei vedea si tu cuvantul si te vei contempla linistit. Cuprinzi linistea cu mana in timp ce cuvantul te rasuceste in aventura. Din asta iesi provocat si cu o noua latura umana smulsa de undeva din strafunduri. Si zici ca ai mai dat cateva file de carte azi si nu a trecut nici o zi fara sa mai adaugi o cat de mica treapta spre desavarsire. Nu stiu cum faceti voi dar eu am cam citit ce carti mi-au picat in mana si apoi, dupa cum m-a dus valul. La o intersectie mai dau de o maree si ma precipit la o librarie sau biblioteca. Chestia este ca daca cineva ma furtuna cu vreo frazeocoperta electrizanta atunci apuc scriitura de legatura si o desfasor in fata ochilor. Numai ca trebuie sa fie suficient de catarata pe cuvinte si sa ma transpuna de la un capat la altul al sentimentelor umane. Bine, se poate si numai vreo doua, trei :) dar sa nu se intreaca cu gluma la ciupit textura. Si uite asa ajung sa-mi satisfac setea de stiut inca ceva facand o escala prin librarii sau bibilioteci. Asta dupa ce m-am saturat de biblioteca de acasa. Imi place biblioteca mea care ma mai agata cu pasaje recitite ori de cate ori am o revelatie. Adaug insa noi si noi pasaje dupa cum s-a intamplat ploaia sau briza unduitoare pe parcursul meu. De exemplu, profesoara de romana din liceu mi-a orizontat niste citiri in niste carti de idei frumoase, cu niste martisoare feminine si masculine am ceainarit spiritualitati din carti, mai creste cate o librarie pe undeva cu carti scrise colorat pe diagonala si aterizez frunzarind fluturat si in biblioteca cosmopolitana. Zic unii ca Andrei Plesu ca sa nu ne pierdem timpul cu maculatura crezand ca se mareste teancul si nu am stat degeaba. Deci mai bine sa cautam alei inflorite, dupa dorinta sufleteasca a fiecaruia. Despre mine, nu ma definesc ca cititoare nelimitat. Dar devorez destul de multe cand nu am alte preocupari stiintifico-fantastatice.